gerb ministry
Russian
Русский
English
English
French
Français
Spanish
Español
German
Deutsch
Italian
Italiano
Portuguese
Português
український
Україн
Kazakh
Қазақша
Chinese
中文
Arabic
ﺔﻴﺑﺮﻌﻟا
Mongolian
Mонгол
Vietnamese
Tiếng Việt
Moldavian
Moldov
Romanian
Română
Türkçe
Türkçe
Главная страница О проекте Карта портала Полезные ссылки Авторизация

România şi Rusia îşi restartează relaţiile

11.10.2012 17:58
Rusia îşi manifestă prezenţa în România cu diplomaţie economică şi culturală, printr-un emisar de cel mai înalt rang, la 4 ani de la vizita lui Vladimir Putin la summitul NATO în 2008

Constantin Kosaciov, noul copreşedinte al Comisiei Interguvernamentale Româno-Ruse, s-a întâlnit la Bucureşti cu mai mulţi oficiali importanţi români
Vizita reprezentantului rus poate fi văzută ca un pas de normalizare a relaţiilor Moscova - Bucureşti


Constantin Kosaciov, noul copreşedinte al Comisiei Interguvernamentale Româno-Ruse de Colaborare Economică şi Tehnico-Ştiinţifică şi şeful Agenţiei Federale pentru relaţii culturale, a discutat, la Bucureşti, cu mai mulţi oficiali români, între care ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu (copreşedinte al Comisiei Interguvernamentale Româno-Ruse pentru Colaborare Economică), preşedintele ICR, Andrei Marga şi consilierul prezidenţial, Cristian Diaconescu.

Unul dintre punctele în discuţie a fost situaţia companiilor ruse în România, mai ales cea a companiei ruse Mechel şi restructurările pe care urmează să le facă la filialele din România. Alt subiect a fost organizarea unei sesiuni a comisiei interguvernamentale economice, după alegerile din România, cel mai probabil anul viitor. Constantin Kosaciov este un reprezentant al statului rus, bine înscris în sistemul instituţional, poate că nu cel mai important dintre toţi reprezentanţii posibili, dar oricum, un personaj important, dată fiind noua bază economică şi culturală a politicii externe ruse, iar faptul că agenda vizitei lui nu a fost publică demonstrează caracterul ei tactic. Vizita lui Kosaciov poate fi văzută ca un pas de normalizare a relaţiilor Moscova-Bucureşti, însă o restartare în adevăratul sens al cuvântului, spun specialiştii, se poate face numai printr-o întâlnire la nivel înalt la care să se stabilească strategii comune, de bază, pentru toate domeniile care ţin de colaborarea bilaterală.

Bucureştiul vorbeşte cu Moscova

Constantin Kosaciov, copreşedinte al Comisiei Interguvernamentale Ruso-Române pentru Colaborare Economică, a explicat pentru RRA că, în cazul companiei Mechel, restructurările nu au caracter selectiv şi, în niciun caz, discriminatoriu faţă de România. Ele se datorează situaţiei serioase prin care trece sectorul metalurgic, în general, în lume, toate companiile fiind obligate să-şi modernizeze şi eficientizeze activitatea şi, în cadrul acestor măsuri, sunt şi măsuri legate de reducerea numărului de locuri de muncă. Constantin Kosaciov a spus că, în atitudinea conducerii Mechel, cu care s-a întâlnit înainte să vină în România, există dorinţa de a realiza aceste măsuri de restructurare, cu riscuri şi pierderi minime pentru angajaţii întreprinderilor. Potrivit presei ruse, activele ar putea fi cumpărate de statul rus. Aşadar, dacă şi Oltchim ar ajunge tot la o companie rusă, aşa cum s-a vehiculat, putem vedea o schimbare calitativă şi structurală, în felul în care sunt administrate şi instituţionalizate relaţiile economice dintre România şi Rusia.

Rusia, mai prezentă în România

Evident că, pe lângă o schimbare în natura relaţiilor economice, apar şi implicaţii politice. Istoricul Cosmin Popa de la Institutul Nicolae Iorga consideră că totul depinde de felul în care statul român îşi negociază astfel de acorduri. "Trebuie să vorbim de modul în care se implică toate aceste companii ruseşti în România. Dacă o fac prin intermediari, punându-şi o interfaţă între ei, autorităţile româneşti şi companiile vizate, avem deja o problemă de natură politică. Prezenţa rusească economică în străinătate este o constantă a politicii ruseşti", explică istoricul Cosmin Popa. Ca întotdeauna şi oriunde în lume, implicaţii politice există acolo unde există şi activează companii mari, care sunt şi mari contributori, prin taxe şi impozite, la bugetul statului care le găzduieşte. "Ştiind şi faptul că industria petrochimică este unul dintre campionii modernizării economice ruseşti, aşa cum îşi defineşte Rusia astăzi strategia de dezvoltare economică, există un interes politic pregnant pentru acest domeniu. Deci, fie că vrem sau nu, după o astfel de implicare economică există una politică, negreşit", consideră Cosmin Popa.

Diplomaţie economică şi culturală

Politica externă rusă are două mari coordonate, aşa cum au fost trasate de preşedintele Vladimir Putin: diplomaţia economică, adică sprijinirea intereselor firmelor ruseşti în străinătate şi diplomaţia culturală, adică promovarea culturii şi limbii ruse. Oficialul rus, Constantin Kosaciov, prin funcţiile pe care le are, combină economia şi cultura, ambele baze ale politicii externe ruseşti. Kosaciov şi preşedintele ICR, Andrei Marga, au stabilit deja la Bucureşti, înfiinţarea, pe bază de reciprocitate, a unui Institut Român la Moscova şi a unuia Rus la Bucureşti.
Directorul general pentru cooperare externa al ICR, Ştefan Popescu, a precizat pentru RRA că protocolul va fi semnat până în decembrie, urmând ca în prima parte a lui 2013 să fie efectiv deschise institutele. "Până la sfârşitul anului va fi definitivat protocolul pentru deschiderea celor două institute. Partea românească a îndeplinit toate demersurile legale, partea rusă mai are ceva de lucru, dar oficialul rus a declarat că, până în decembrie, protocolul definitiv va fi semnat, urmând ca în prima parte a anului următor să deschidem cele două institute", a declarat Ştefan Popescu. România are o imagine nu tocmai bună în Rusia, la fel şi Rusia în România, iar cele două institute pot corecta situaţia, mai ales că vor fi organizate dezbateri la care să participe specialişti ruşi şi români iar Rusia va acorda mai multe burse studenţilor români. Ba chiar, partea rusă doreşte organizarea unor seminare şi dezbateri împreună cu România şi Turcia despre personalitatea domnitorului Dimitrie Cantemir.

North Stream se extinde, Nabucco se discută

Gigantul rus Gazprom a inaugurat a doua linie a gazoductului Nord Stream către Europa, care leagă localitatea Vîborg, din Rusia, de o localitate din Germania, prin Marea Baltică. Prima linie a gazoductului a început să funcţioneze în noiembrie trecut, ceea ce a permis Rusiei să reducă livrările prin Ucraina şi să furnizeze gaze direct Germaniei şi altor ţări vest-europene.
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că North Stream este capabil să satisfacă necesităţile crescânde ale Europei în resurse de energie. "Gazele vor fi livrate direct, pe cel mai scurt traseu, legând cele mai mari zăcăminte de gaze ruseşti de pieţele europene, fără riscuri de tranzit, stabil şi fără sincope", a adăugat Putin. Şeful Gazprom, Aleksei Miller, a menţionat că în următoarele patru luni va fi semnat şi un memorandum privind următoarele linii ale North Stream, dintre care una este posibil să fie prelungită până în Marea Britanie. Între timp, la Viena s-a reunit Comitetul politic al proiectului concurent Nabucco. Participanţi la reuniune, comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger, primul-ministru bulgar Boiko Borisov, miniştrii responsabili de portofoliile Energiei din Bulgaria, Ungaria, România şi Turcia şi-au confirmat sprijinul politic pentru proiectul conductei de gaze Nabucco şi pentru acordul interguvernamental existent, dar deocamdată lucrările efective încă par departe de a începe.


http://www.curierulnational.ro
Căutare


Important
Linkuri
Ce e nou
Интерактивная карта образовательных организаций (учреждений), проводящих государственное тестирование по русскому языку как иностранному

Интерактивная карта образовательных учреждений Российской Федерации, осуществляющих довузовскую подготовку иностранных граждан на бюджетной основе

© 2013 Ministerul educaţiei şi ştiinţei al Federaţiei Ruse
În caz de folosire a materialelor site-ului trimiterea la «Studii în Rusia pentru cetăţeni străini» şi înştiinţarea administratorului este obligatorie